Inceputurile artei broderiei se pierd in negura timpurilor. Imbarcamanintea protectie impotriva intempreiilor a fost desigur una din primele preocupari ale oamenilor, care isi faureau mijloace de a rezista naturii adverse. Cand , in sanul oranduirii primitive, incep sa se schiteze diferentierile care aveau sa duca, spre finele ei, la aparitia claselor sociale cautau sa se distinga de cei simpli si prin atribute exterioare, vizibile si impresionante.


 Data fiind importanta vitala a imbracamintei, era firesc ca ea sa fie centrul deosebit al atentiei permanente a tuturor, astfel incat modificari aduse acesteia,  prin ornamentare, sa fie cele mai indicate pentru a servi derept emblema a ierahiei, pentru a aminti in orice moment superioritatea sociala sau calitatea mistica a slujitorului cultului, de altfel si aceasta in slujba celor supusi pe scara sociala. O modalitate de a realiza aceste semne de distinctie era si aplicare pe materialul tesut a unor firguri brodate. Desenul tautat pe piele este inlocuit cu semne distincitve pe imbracaminte.


La Roma, cel care lucra broderiile se numea p h r y i o, dupa frigieni (un trib tracic). Aproape doua mii patru sute de ani vechime au scrierile in care romanii pomenesc de arta broderiei. Imparatii si curtenii lor cheltuiau sume fabuloase indeosebi pentru asa numitele a urihygium, adica broderii cu fire de aur.


Mai tarziu, in infloritorul imperiu al Bizantului, plin de bogatii si inseetat de fast, arta broderiei ajunge la rafinamente extraordinare.


S-ar fi parut ca niciodata ea nu va putea depasi acest stadiu. Iata insa ca nesfarsitele comori artistice ale orientului sunt scoase la iveala si aceasta va da un impuls si o directie noua, dezvoltarii artei broderiei.


Creintele pentru broderii devin din ce in ce mai mari. Lucratorii se constituie in asociatii de breasla, forma sociala atat de caracteristica feudalismului. Este deosebit de semnificativ pentru cunoasterea tacticii de exploatare a burgheziei, mascata prin asprecte umanitariste, urmatorul fapt petrecut in epoca de mare avant al broderiei. Nevoia de mana de lucru in migaloasa "arta acului" era in continua crestere si de multe ori nu se gasea in suficenta masura pentru a implini cerintele de marfa ale pietei.