Trasatura caracteristica a acestei regiuni e faptul ca alaturi de populatia romaneasca - cuprinzand in acest grup pe macedo - romani si inca alte minoritati nationale: lipoveni, bulgari, turci si tatari, care alcatuiesc grupuri etnice deosebite.

Diferite prin limba, obiceiuri, ocupatii si port, aceste grupuri etnice amintesc despre trecutul istoric al regiunii. Ele pastreaza aspectele unui specific etnic caracteristic originii lor. Elementele vechi apar in croiala diferitelor articole de port si in special la costumul de sarbatoare.

In general, materialele de fabrica se folosesc in cantitate mult mai mare decat in celelalte regiuni. Piesele de port sunt specifice popoarelor orientale sau cum este cazul lipovenilor, asemanatoare cu cele din tinuturile de pe Volga, din Rusia centrala, in perioada cand lipovenii s-au asezat in aceste locuri din Delta Dunarii.

Materialele din lana, matase si bumbac, fireturile din aur si argint, compunerea costumului si compozitia ornamentala deosebesc puternic creatiile acestor minoritati de cele din restul tarii.


TURCI SI TATARI

Iesirea Dobrogei din cadrul vechiului imperiu Otoman a dus la slabirea legaturilor grupului turco-tatar local cu populatia turceasca din Asia Mica. O data cu aceasta, materialele orientale care intrau in componenta vechiului costum oriental au devenit din ce in ce mai rare.

Matasurile vargate, tesaturile luxoase ca brocartul si atlarul, cordoanele cu filigran de argint,  margelel si sidefurile sau pisla fina au inceput astfel sa fie tot mai putin intrebuintate.

Integrarea in grupul majoritar al populatiei locale a contribuit la parasirea vechiului costum caracteristic. Astazi acest costum se pastreaza in lazile batranestii, fiind folosit pentru manifestatiile artistice. Semnificatia sa sociala aproape a disparut, el avand astazi mai ales un interes documentar.

Salvarii din stamba sunt purtati azi doar de femeile in varsta, in schimb <<feregeaua>> purtata pe cap de turcoaice s-a pastrat intr-o oarecare masura, fiind legata de religie. Batranii mai poarta salvari,  brau si fes de culoare alba, din lana nevopsita.

Costumul femeiesc prezinta trei variante: costumul cu pasali (rochie),  costumul cu iete clic (fusta)  si cel cu salvari, corespunzator celor trei grupe din sanul populatiei: tatari crimeeni, tatari nogai si turci.

Cel mai unitar care da o imagine a bogatiei costumului taranesc este cel cu ieteclac in care apar si produse ale industriei casnice textile. Ca piese componente importante sunt, ilicul (saltar)  in diferire variante din catifea, cusut cu fir de aur sau arginti: pieptarul (aldana salmon) si fusta (ieteclac) confectionata din panza alba cu broderii multicolore executate la gherghef.

Ornamentele sunt tipic orientale: garoafa,  chiparosul,  sacsaia dispuse in doua straturi suprapuse. Broderia nu lasa sparii goale, coloritul este viu rosu, verde, violet.


Costumul acesta se completeaza cu legaturi pe cap compuse dintr-o panza din borangic colorat verde, violet si o marama fina din panza impodobita cu flori brodate in gherghef. Cordonul in filigran (cancoi cusac) incinge mijlocul femeilor. Papuci (terlac) impletiti din lana colorata si care se incalta peste ciorapii din lana, au de asemenea elemente decorative.


Si celelalte costume prezinta caractere interesante dar nu in aceeasi masura ca acesta. Inregistram unele piese componente cu elemente decorative mai bogate, cum sunt marama fina purtata peste fes la costumul cu rochie: jartierele, pungile (kise), micile bucati de panza brodate cu fir (ucicur)  la costumul cu salvari.

Spre deosebire de costum, categoriile de cusaturi pentru casa s-au pastrat intr-o masura mai mare. Unele tesaturi sunt impodobite cu alesaturi colorate in rosu, alb, negru, albastru; altele cu broderii orientale executate la gherghef reprezentand chiparosi, porumbite, vase cu flori in albastru, violet, rosu, verde sau portocaliu.