Cuprinde intreaga Oltenie si prezinta o mare varietatea in structura teritoriala, in ocupatia locuitorilor si in aspectele etnografice ale artei populare. In zona de nord-vest, unde predomina colinele sau muntele, ocupatia de baza este pastoritul. Din aceasi zona se recruteaza si multe brate de munca pentru lucrari la padure, in fabrici si ateliere. Multi oameni se deplaseaza pentru munca in alte regiuni invecinate. Pe Valea Jiului de sus s-a dezvoltat cultura de zarzavaturi si legume cu care se alimenteaza in special centrele industriale din nordul Carpatilor.


Creatiile artistice bogate si variate ale acestei regiuni se pot grupa in cel putin trei zone etnografice distincte: zona de nord, de sud si centrala.

Portul barbatesc cuprinde camasa, izmene, cioareci sau nadragi, brau sau chimir, mintean, piptar sau cojoc, ipingea sau opinci. Pe cap se poarta iarna caciula cu calota inalta si fundul plat si recent cu vaful tuguiat, iar vara palarie de paie. Pentru hainele de iarna se foloseste dimia alba sau neagra din lana sau postav de fabrica. Hainele din dimie alba sunt impodobite cu decor din “branasi”, gaetane negre sau albastru inchis. Piesele de port din sud sunt in general mai lungi. Aici apar si giubele fara maneci cu decor mai bogat din gaetane colorate. In general aceleasi piese de port barbatesc prezinta diferente in croiala si decor de la o zona la alta. In unele sate din raionul Craiova s-au purtat ipingele in intregine colorate in rosu sau in albastru de un pitoresc remarcabil.


In zona Jiului de sus, zona de nord, o mare bogatie in ornamente de branasi si suitas negru si din ibrisin in mai multe culori impodobesc nadragii, vesta si minteanul din portul schilaresc, este confectionat din panza alba sau din postav mai fin, prin care se deosebesc unele categorii taranesti instarite.


Deosebirile intre zone sunt accentuate prin varietatea pieselor de port popular femeiesc. Ia traditionala alba din canepa sau bumbac are bogate broderii la umeri, altita, incret si la guler, rauri dispuse in siruri drepte sau oblice in lungul manecilor libere sau incretite sub bertita. In siruri continui pe piept si in flori  sau in flori “rupte” pe spate. Ornamentele brodate cu acul sau alese la razboi in cocleti sunt de culoare rosie, albastra, violeta, bruna sau neagra.


Peste poalele iilor traditionale albe femeile poarta catrinte, zavelci, valnice si boscele cu diferente nu numai de nume ci si de forma.

In zona de nord predomina tesaturile in rosu obtinut din radacina de roiba, strabatute de vergi sau dungulite albastre inchis, albe si cu siruri ale alesaturii policrome, reprezentand stele, carlige, urma caprei, spice, boabe de grau, flori. Vergile si ornamentele sunt dispuse pe orizontala la catrintoiul din spate si pe vertical la catrinta din fata, “fastic” si la zavelci.


In zona central se remarca valnicul plisat in numeroase cute, tesut din lana neagra avand la poale ornamente stralucitoare din beteala de argint in motive florale sau geometrice.

Maramele tesute in trecut din canepa si in iar in prezent din bumbac sau borangic, acopera capul femeilor indata dupa casatorie. Sistemul impodobirilor arata varsta purtatoarelor.

In unele sate din nordul regiunii Craiova intalnim portul “ungurenilor” populatie de pastori venita in veacurile trecute din nordul Carpatilor din cauza impilarilor feudale si care si-au pastrat ocupatia si portul ardelenesc ale caror aspecte originale le gasim in satele din jurul Sibiului.