Creatiile artistice populare in domeniul portului, tesaturilor si broderiilor din regiunile Galati si Bacau prezinta diferentieri dupa zone in cadrul unui stil unitar.

In zona Vrancea, in satele de pastori, portul si tesaturile de casa s-au pastrat inca in formele lor vechi.

Portul femeiesc vrancean este foarte impunator desi simplu ca toate costumele moldovenesti.  Cel mai realizat artistic este cel de sarbatoare, mai ornamentat. Camasa alba din tesatura de bumbac, cu poale lungi, este impodobita pe umeri, pe piept, la gat si de-a lungul manecilor largi, stranse in bertita, cu cusaturi policrome in care domina culoarea neagra si straluceste adeseori firul metalic care contureaza ornamentele. Peste poale se poarta o fota cu marginile laterale petrecute in fata, impodobite cu alesaturi din combinatii de fire de lana colorata si fire metalice dispuse in dungi verticale. Braul, betele carpa de cap din pinza alba completeaza costumul. Femeile batrane se mai gatesc uneori cu carpa imbrobodita pe cap in jurul obrazului.

Costumul barbatesc este alcatuit din itari de lana sau bumbac si camasa, ornamentata pe guler, pe piept, pe marginea manecilor largi si uneori la poale cu broderii din fir de argint. In talie se incinge braul vargat sau rosu deasupra caruia se poarta cureaua ingusta batuta in tinte. Pe cap se poarta caciula mocaneasca cu fundul plat, iar in picioare se incalpa ciorapi si opinci, iar mai recent bocanci.


In regiunea Bacau portul pastreaza aceleasi elemente componente, deosebinduse doar prin culorile ornamentelor, mult mai vii, precum prin unele forme de croi.

Costumul femeiesc are camasa cu altita lata; peste poalele camasii se infasoara stransa pe trup fota din tesatura de lana neagra, strabatuta de vergi inguste colorate sau cu alesaturi policrome, continand mult rosu aprins si alb (Zona Roman). Braul, betele si carpa din bumbac si borangic sunt impodobite cu alesaturi colorate.

Costumul barbatesc cu camasa scurta, itari din tesatura de bumbac sau lana, chimirul lat din piele, are unele asemanari cu portul ardelenesc. Este foarte caracteristic pentru costum felul in care itarul foarte lung este incretit in cute transversale incepand de sub genunchi pe pulpa piciorului.

Peste camasi femeile si barbatii poarta bondita impodobita cu ornamente policrome florale dispuse in siruri paralele acoperand aproape intreaga suprafata. Dintre piesele de port confectionate din lana sunt demne de retinut sumanele brune cu podoabe din snur de lana si traista tesuta in carouri ca si unele laicere si velinte de pat.

Printre cele mai valoroase crearii artistice populare moldovenesti sunt covoarele vechi de Cotnari (regiunea lasi). Ele isi datoresc faima cromaticii delicate si motivelor ornamentale intre care gasim stilizari de flori, plante, arbori, pasari si animale. Pe unele dintre ele isi intinde coroana <<pomul vietii>> de pe care nu lipsesc pasarile si forile. Extrase din substante colorante vegetale, tonurile de baza sunt de obicei verde palid, galben-verzui, albastru-brun deschis si alb. Exemplarele cele mai valoroase au fost realizate in cursul secolelor XVIII si XIX.  Realizarile in port, tesaturi si cusaturi specifice acestor regiuni, asemanatoare intre ele, se disting prin simplitatea lor si prin cromatica foarte unitara sobra.

Ciangai

Populatia maghiara din vaile Bistritei, Taslaului, Trotusului si Siretului este cunoscuta sub numele de ciangai.  Viata strans legata de cea a populatiei romanesti se oglindeste in portul foarte asemanator cu cel romanesc (forme, campi ornamentali, tehnica etc.).  Se deosebeste insa prin cromatica ornamentelor. Rosu cu negru, negru visiniu sunt culorile obisnuite.  Culoarea neagra se foloseste pentru femeile mai varstnice. Motivele camasilor dispuse in diagonala sau verticala pe umeri si brate sunt brodate cu un punct marunt si des (szaroltes),  unele motive sunt din alesntura si in acest caz sunt metrice, spre deosebire de cele brodate care sunt motive florale si figuri de animale.

Femeile poarta fuste sau catrinte prinse in talie cu braie de lana late de trei deget (bernec).  Catrintele sunt tesute din lana neagra cu vargulite colorate ca si cele romanesti. Vara se poarta si fota neagra tesura din fire de matase vegetala sau din bumbac impodobit cu dungi din matase colorata: violet, alb, negru. In trecut era frecvent pestemanul confectionat din panza de fabrica (olajos vsszon), in patratele negre si albastru inchis, avand pe margini ciucuri si trei dungi portocalii.

Keptar-ul si kozsok-ul lirgit in jos, in forma de clopot sunt purtate astazi mai mult de cei varstnici. In afara de acestea mai era frecvent si sumanul din postav alb sau brun (szoknya)  impodobit cu snur din lana albastra impletita. Surtuk-ul si fanyela sunt astazi obisnuite in aceasta zona.

Pe cap, peste parul impletit in cozi si rasucit in coc (geca), femeile poarta marama cu capetele frumos impodobite in diferite culori.

Mai obisnuita este astazi tulpana neagra, rosie, verde sau galbena. Nevestele isi rasucesc parul pe un cerc de lemn pe care il infasoara intr-o kerpa. O varianta este csepesz-ul, un fel de boneta din dantela scrobita. Panglici brodate cu margele colorate pentru par, salbe din margele sunt podoabele cinagaielor.

Barbati poarta peste pantaloni o camasa lunga cu maneca larga (lobogos), mai recent cu guler, cu manseta in broderii rosii la cei batrini si galbena la cei tineri. Peste mijloc se poarta braul vargat din lana cu ciucuri la capete, iar peste el o curea (bernécz) din lana. Peste izmenele stramte se poarta altele albe dintr-un material mai fin, cu manseta rasfranta si brodata cu bumbac galben. larma se poarta itari (ichar) din postav alb.  Pieptarul,  sumanul,  cojocul lung sunt hainele de vreme friguroasa. Ca si la femei sunt raspandite azi vesta, surtucul si flanela.

Atat barbati cat si femeile poarta opinci cu nojite din par (porase) infasurate peste obiele (borito) sau bocanci. Palarile barbatilor sunt impodobite cu panglici brodate cu marge (gerdan) sau maticel si pene de paun in buchet. Prin nenumarate feluri de broderii, ciangaita ornamenteaza tot felul de tesaturi pentru interiorul locuintei cu un deosebit simp artistic mai ales in combinarea culorilor si a diverselor motive de plante si animale.