In regiunea Ploiesti pot fi deosebite mai multe zone etnografice cu trasaturi distincte in port, tesaturi si cusaturi,  ca si in alte aspecte ale artei populare. Portul caracteristic acestei zone aproape a disparut. El a fost inlocuit cu hainele orasenesti. Urmele vechiului port popular mai exista inca, ele se mai gasesc ici-colo in lazile batrianesti.  In unele sate din raionul Sinaia ca Tesila,  Traisteni etc.,  mai izolate sub poala muntelui, gasim bogate elemente ale artei populare din acest domeniu. 


lia incretita in jurul gatului sub gulerul ingust este incheiata in fata, are gura incadrata cu doua siruri de broderii florale cusute cu fir metalic si bumbac colorat si punctate cu fluturi metalici fixati cu margeluse.  De la guler coboara pe maneca siruri de cusaturi florale monocrome.


Fota tesuta din lana neagra, plisata in jurul corpului, are la poale o banta lata in rosu aprins incadrata intre doua grupe de vergulite inguste rosii si negre. Siruri paralele de stelute sau linii din fir metalic sau din lina in rosu, negru si verde urca in sus de la poala. Capetele care se suprapun au alesaturi cu forme geometrice in rosu pe fond negru si sunt conturate cu fir metalic auriu.


Portul femeiesc are ie din bumbac, incretita cu un fel de volanas in jurul gatului incheiata in fata sau intr-o parte. Ornamentele dispuse pe piept prezinta o cusatura complicata de forma trapezoidala la gat si una sau două tablii late peste tot pieptul cusute cu inisor intr-o singura culoare de rosu inchis, brun, verde, verde-măsliniu, etc. Doua tablii mai inguste impodobesc spatele.  Pe maneca, sub altita, motivele ornamentale repetă cele de pe fata camasii.


Poala camasii este impodobita in partea de jos cu coltisori si cu siruri de broderii policrome in motive florale. Fota de forma dreptunghiulara din lana neagra este marginita in partea de jos de o grupa de vergulire inguste in rosu, verde, galben si alb. Capetele care se suprapun la mijloc in fata si se desfac in unghi au o banta lata rosie intre vergi, cu fir argintiu si alesaturi cu urma caprei. 


Peste camasa femeile incing briul rosu si peste fota betele inguste tesute din fire subiri de lina in rosu, galben, verde, albastru si violet. Motivele decorative cele mai frecvente sunt ochiuri, guripe, serpisori. Pe cap femeile poarta marama tesuta din borangic si impodobita cu alesaturi in alb in motive de stelute, frunze de vită etc. Ia din panza de bumbac sau de canepa, folosită la lucru, are ornamente mai putine, iar fota de lucru este o pinză neagră simpla "fota oarba". In picioare femeile au purtat in trecut opinci iar in prezent poart pantofi.


Barbatii poarta camasa de bumbac cu guler lat de 3 cm;  pieptul este impodobit cu siruri de cerculete verticale si intre ele broderii cu motive asemanatoare celor de pe guler. Manseta e dreapta si fara ornamente. De la mijloc in jos ei poarta fustarul foarte mult plisat. La tineri, acesta e brodat in partea de jos cu sabace din fir alb, la batrini e simplu si fara cute. Tinerii poarta vara pantalon din bumbac si peste mijloc incing, ca si femeile, braul lat, rosu, cu ciucuri la capete. Pe vreme racoroasa barbatii poarta pantaloni din dimie,  iar peste camasa o haina lunga pana aproape de genunchi, numită mintean. Peste mintean ei imbraca la drum si la vreme friguroasa zeghea, haina lunga si groasa din dimie. Femeile si mai ales barbatii care pazesc oile isi acopera capul si spatele cu o gluga din dimie alba, cu o banta lata bruna sau neagra si cu franjuri la capete,  fiind folosita si ca sac de merinde,  si asternut de dormit pe pamant.