Ce este portul popular romanesc

Portul popular romanesc ca si intreaga arta populara (arhitectura, crestaturi in lemn, ceramica, etc.) s-a nascut si a dainuit pe teritoriul tarii noastre din cele mai vechi  timpuri. Istoria ne spune ca dacii erau imbracati la fel cu taranii nostri de la munte: „Imbracamintea lor era un fel de tunica pana la genunchi, stransa c-o cingatoare peste mijloc, itari largi legati la glezna cu sfoara sau varati in opinci, pe deasupra o manta larga, fara maneci, incopciata pe umar.


Originea portului romanesc

Marturii despre originea portului romanesc se vad pe Columna lui Traian si pe monumentul de la Adamclisi. Croiala lunga si larga a camasii traditionale, portul itarilor la barbati si fuste largi la femei, sumanele groase au ramas aceleasi si in zilele noastre. Prin descoperirea figurinelor de lut, de la Carna-Craiova, din epoca bronzului, s-au constatat in imbracaminte elemente ce corespund costumului romanesc.

Graitoare este piesa din spate (de la brau in jos) si anume opregul care astazi se poarta in Banat, pe care se intrezaresc  franjurile. Documente ale originii portului nostru sunt si unele insemnari  literare si istorice, unele opere de arta. Astfel, in zugraveala de pe biserici se vad adeseori si ctitorii, tarani imbracati in costum popular romanesc. Imagini ale portului nostru gasim de asemenea in unele fresce si pe unele porti ca la Episcopia de Ramnicu Valcea, pe a carei poarta de la intrare se vede o fecioara in ie traditionala, zavelci si poale. Picturile de lemn sau pe sticla infatiseaza de asemenea elemente ale costumului romanesc.

Toate aceste marturii care s-au pastrat de-a lungul timpurilor sunt adevarate documente ala originii si continuitatii ale romanilor pe pamantul vechii Dacii.


Definitia portului popular

De obicei prin portul popular romanesc se intelege imbracaminte taranilor din sate, formata in cadrul unei colectivitati restranse, avand materialul si modelele de croit aceleasi, pastrandu-si originalitatea, cu un ritm lent de schimbare, fara interventia directa a modei, cu o etnicitate si expresivitate de manifestare proprie.

Acest articol este menit sa ofere o imagine globala a costumului popular din aceasta parte a tarii, aducand unele precizari asupra tipologiei sale, aprofundand unele fenomene nu numai asa cum reies din documentele existente ci si din realitatile etnografice locale. In acest sens am tinut cont ca evolutia istorica a acestui port popular romanesc este strans legata de dezvoltarea economico-sociala a acestor plaiuri.

La descrierea evolutiei pentru portul popular romanesc s-a avut in vedere, ca de-a lungul istoriei, intre Moldova si Transilvania s-au statornicit si dezvoltat legaturi multiple: economice, politice si culturale, care s-au impletit in variate chipuri. La nivelul economiei si vietii traditionale taranesti, aceste legaturi au avut un caracter permanent, manifestandu-se pe diferite planuri. In acest sens subliniem incadrarea costumului romanesc in tipologia costumului femeiesc cu fota, denumit aici ca si in Moldova "catrinta" si acelui barbatesc cu cioareci - itari incretiti pe picior si a sumanului cu falduri.


Costum popular de femei

La costumul moldovenesc femeiesc cunoastem stergarul alb care se serveste la acoperirea capului, camasa lunga intr-una - mai demult - cu poalele separate, mai recent - imbracate direct pe corp, dat fiindca in portul popular romanesc nu exista rufarie.
Costumul transilvanean de pe aceste meleaguri se deosebeste in componenta de cel moldovenesc prin faptul ca nu are brau, iar in locul catrintei se poarta doua "zadii" (piese dreptunghiulare), ce se prind perpendicular de talie in fata si in spate. Stergarul alb de cap a fost demult inlocuit cu naframa procurata din comert. Sumanul si piesele din piele sunt in schimb aceleasi.


Costum popular barbati

Spre deosebire de cel femeiesc, costumul barbatesc are o componenta unitara, camasa este aranjata peste pantaloni "cioareci" , "itari" care se poarta cu creturi, iar cu "serparul" sau "chimirul" se incinge mijlocul peste camasa. celelalte piese care il alcatuiesc sunt asemantoare cu costumul femeiesc.

Daca unele elemente componente cum sunt: fusta femeiasca, cioarecii, croiala camasii barbatesti au suferit unele schimbari, materialul de baza a ramas in schimb acelasi. Modificari importnate si-au pus pecetea pe sort, pe vesta barbateasca, precum si pe modul de ornamentare si coloritica lor.


Portul popular romanesc de astazi are un caracter nemijlocit sarbatoresc. Dezvoltarea costumului popular in zilele noastre stagneaza, datorita in primul rand schimbarii functionalitatii sale. De altfel, portul popular romanesc actual constituie o varianta reusita a celui traditional, dar in concordanta cu pretentiile contemporaneitatii.